O fotografie cât o mie de cuvinte

PozeRevolutia1989clujByRazvanRotta07

Există fotografii și fotografii, dar pentru istoria Clujului aceasta este printre cele mai importante. Îmi amintesc de ea în fiecare 21 decembrie și de multe ori și când trec prin aceste locuri, și o fac zilnic.

Fotografia de mai sus nu prea are nevoie de explicații, ea este probabil imaginea cea mai frecvent asociată cu Revoluția din Decembrie 1989 de la Cluj. Face parte dintr-un set de fotografii făcute în acea zi memorabilă în Piața Libertății (de ce nu mai are piața numele acesta?) de Răzvan Rotta, un curajos fotograf, datorită căruia ni s-a păstrat istoria în imagini a unei secvențe a Revoluției de la Cluj. Imaginile sunt arhicunoscute și analizate de nenumărate ori, vezi de ex. https://sareinochi.com/2010/12/21/21-decembrie-1989-xiii-piata-libertatii-impuscati-i-ca-nu-sunt-oameni/ De aceea nici nu insist. Imaginea asupra căreia mă concentrez și celelalte două redate la finalul textului sunt doar câteva cadre dintr-un … film fotografic al evenimentelor. Alegerea lor este pur subiectivă.

Ieri am privit cu atenție fotografia și am remarcat detaliile, care dovedesc, o dată în plus, că istoria se face din mărunțișuri, din detalii. Documentul de față este un moment înghețat dintr-o derulare de evenimente, o captură am spune noi astăzi. (La sfârșitul textului se pot vedea și momentul Înainte și momentul După).

Călin Nemeș cu haina aruncată pe jos, într-un gest de eroism (spunem azi) / nebunesc (spuneau probabil privitorii atunci), o căciulă aruncată pe jos, soldații din dispozitiv, probabil luați prin surprindere de evenimente. Oare ce gândeau? Cât de în pielea lor se simțeau? Dar acum?

Singurul care pare să fie stăpân pe sine este ofițerul care comandă plutonul și care în clipa în care fotograful a apăsat declanșatorul dădea o comandă. În mâna dreaptă ține pistolul, ridicat în sus. Peste câteva momente, fotograful avea să surprindă cadavre încă calde, căzute pe asfalt.

Iată-i pe privitori. Sunt trei grupuri distincte. Cel de pe trotuarul din fața Librăriei Universității este cel mai numeros și mai bine evidențiat, cel din fața restaurantului Pescarul și a Arizonei și, în dreapta, cel de pe trotuarul de la Conti. În primul grup, îți atrage atenția o femeie îngenuncheată care plânge sau se roagă. Sau și una și alta. În jurul ei, lumea se uită la scena care îl are în centru pe Călin Nemeș, unii strigă ceva, vreo doi se uită altundeva. Un tânăr nu vede bine, probabil în fața ochilor se află altcineva, și se înclină spre stânga, să vadă mai bine. E un detaliu tulburător, de felul gesturilor ”invizibile” din tablourile cu scene de masă ale pictorilor flamanzi. Celelalte două grupuri sunt mai puțin clare.

Nu l-aș uita nici pe fotograf, care este unul din eroii principali ai fotografiei, chiar dacă nu apare în ea. Și-a asumat un mare risc atunci și ne-a lăsat un document istoric. Unul nu oarecare…

Pe strada Universității se află câteva mașini, Dacii. Pe vremea aceea se circula în ambele sensuri. Pe la jumătatea străzii, o Dacie dădea cu spatele, îi sunt aprinse becurile de la marșalier. În spate se vede o camionetă.

În stânga, Librăria Universității care, indiferent ce librărie o ocupă și ce schimbări produce pe firma de deasupra vitrinelor, rămâne aceeași Librărie a Universității. Unul din motivele pentru care este faimoasă este și acela că a … găzduit evenimentul surprins de fotografie. Mergând în sus, pe trotuarul stâng, se întrevede Arizona, Pescarul, Arta, Biserica Piaristă. Dintre aceste branduri ale Clujului, doar ultimul a supraviețuit.

În fundal, Convictus Nobilium. De când a fost ridicată această clădire, prin secolul al XVIII-lea, cu siguranță nu a mai văzut o scenă atât de dramatică…

Acest scurt text nu are încheiere. Sau da, are o încheiere: cuvântul Recunoștință.

 

Înainte

Libraria Univ Înainte

După

Libraria Univ După

 

Foto preluate de pe:

 

https://alexandrupetria.files.wordpress.com

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro

https://www.clujust.ro

(accesat 21 decembrie 2017)

2 comentarii la „O fotografie cât o mie de cuvinte

  1. Pingback: O fotografie cât o mie de cuvinte | Pagina mea de călătorii, reportaje, istorii

  2. Pingback: O expoziție grea. Cluj 1989.21.12 | Pagina mea de lecturi, călătorii, reportaje, istorii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s