Cartea poștală de astăzi încearcă să amintească de marea la care anul acesta nu am ajuns și care îmi lipsește foarte mult: Adriatica. Poate la anul…
La Trieste am fost tare demult, prin 1996, atunci când am făcut o călătorie circulară foarte frumoasă, de la Viena la Graz – Maribor – Ljubljana – Trieste – Zagreb – Klagenfurt – Viena și de atunci acest oraș mi-a rămas la suflet. Acolo am văzut prima dată Adriatica, acolo am făcut prima dată baie în ea.
Cartea poștală ilustrează debarcaderul portului într-o epocă anterioară dezvoltării industriale a acestuia. Dar se zăresc câteva construcții portuare, chiar și o macara, iar în plan îndepărtat farul. Nu este o imagine a portului așa cum se obișnuiește pe cărțile poștale de pe la 1900, nici a celui din Trieste nici în general; imaginile ”clasice” de porturi sunt ”studiate”, cu bărci la ancoră, eventual cu un vapor / yacht care se apropie de debarcader, ori în cazul de față avem o imagine atipică, fotograful neavând în plan să producă o fotografie frumoasă, romantică. Pare mai degrabă un instantaneu, dar poate să fie aceasta intenția fotografului.
Cartea poștală este scrisă de un expeditor francez la 14 mai 1902 și este trimisă de la Trieste în localitatea Senones în munții Vosgi, în Franța. Conform ștampilelor poștale, a plecat de la Trieste la 16 mai și a ajuns la destinație în 18 mai, o performanță în raport cu zilele noastre… Timbrul aplicat pe cartea poștală este un timbru austriac (austro-ungar) uzual, de 5 helleri, cu efigia împăratului Franz Joseph. În acea vreme, Trieste făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.
Pagina mea de lecturi, călătorii, reportaje, istorii 