O excursie de câteva ore în împrejurimile Jiboului (jud. Sălaj)

Scopul excursiei a fost vizitarea grădinii botanice din Jibou, dar până la urmă am reușit să vizităm mai multe obiective interesante.

Am pornit din Cluj pe un drum oarecum ocolit, dar care mie îmi place foarte mult: prin Chinteni – Așchileu Mare – Așchileu Mic (unde nu am putut să nu mă gândesc la Anonymus și la povestea împăcării supușilor lui Gelou, după moartea acestuia, cu atacatorii maghiari ai lui Tuhutum) și Hida, un drum care avantajul de a fi ”slow” și de a-ți permite să caști un pic privirea la peisajul frumos care se derulează: dealurile transilvane, verzi-verzi, din loc în loc cu loturi de pământ lucrate. La Hida mi-am amintit de cele două vizite făcute acolo anul trecut, pe șantierul de refacere a acoperișului bisericuței de lemn. https://blogubbdepatrimoniusiturismcultural.wordpress.com/2021/06/30/zilele-trecute-am-fost-la-hida/ De acolo spre Jibou drumul duce pe valea Almașului, care curge înspre vărsarea în Someș, chiar înainte de Jibou.

La Jibou, căldură mare. Parcăm la soare, chiar în dreptul intrării în grădina botanică dar, zăpăcit de soare, era să intru să cumpăr bilete pentru grădina botanică la florăria învecinată (am văzut flori, așa că m-am dus într-acolo…). Grădina botanică poartă numele profesorului Vasile Fati, care este principalul ei organizator, în anii 1950-1960 și în deceniile următoare. În prezent, instituția face parte din structura Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Interesantă povestea acestei grădini botanice. S-a născut din preocupările acestui profesor de biologie de la liceul care funcționa în clădirile castelului Wesselényi (care se găsește pe partea stângă, cum intri în grădina botanică, nu poate fi ratat). Chiar dacă nu se spune asta, tocmai prezența grădinii botanice în proximitatea castelului mă face să mă gândesc că ea a moștenit mai vechi preocupări pentru botanică de la proprietarii castelului. De altfel, am citit că lângă castel se găsea un parc dendrologic. http://monumenteuitate.org/ro/monument/274/Jibou-Wesselenyi

Grădina botanică e interesantă. Un pic (dar numai un pic) părăginită, dar altfel o mare bogăție de plante de toate felurile și de toate originile geografice. Multe surse de apă, amenajări de ape, ba chiar și niște acvarii cu pești dintre cei mai diverși. Undeva în amenajările de pădure amazoniană ne-am conversat cu doi papagali simpatici. Spațiul ocupat de grădină este foarte mare, de 24 hectare și poți vedea amenajări de grădină japoneză, niște țarcuri cu căprioare, ba chiar și o ”colecție” de trei porci mistreți enormi, care dormeau la umbră, prăvăliți pe-o parte.

Castelul a văzut și vremuri mai bune. Dar nu este într-o stare disperată. O parte a fost retrocedată urmașilor proprietarilor și este scos la vânzare, iar unele corpuri aparțin Grădinii Botanice.

(Fotografie preluată de pe siteul https://kastelyerdelyben.ro/castle/castelul-wesselenyi-jibou-wesselenyi-kastely-zsibo-wesselenyi-castle-jibou/)

Un castel de secol XVIII, ridicat pe o curie mai veche, poate o veche cetate medievală, dat fiind amplasamentul pe o înălțime deasupra târgului și deasupra văii Someșului (în secolul XVIII panorama trebuie să fi fost deosebită). Nu intru în detalii istorice, ele pot fi citite în foarte documentatul articol citat mai sus. Tot acolo se poate vedea o galerie cu zeci de fotografii, schițe, planuri ale castelului.

(preluat de pe http://monumenteuitate.org/ro/monument/274/Jibou-Wesselenyi)

Curtea interioară a castelului / manejul…

… și amenajările contemporane ale grădinii botanice, vizibile de la distanță:

Ce mai poți face în Jibou sau în împrejurimi? Destul de multe lucruri. Înainte de toate, am dat o fugă până la marginea orașului, unde se mai găsește un castel uitat de vremuri: castelul Béldy.

Aici în vremurile lui (oarecum) bune:

(Foto http://www.salajulpursisimplu.ro/consiliul-judetean-salaj-vrea-sa-reabiliteze-castelul-beldy-din-jibou/)

Imaginea este o captură de ecran de pe Google Maps. Castelul din păcate nu poate fi vizitat, așa cum îi șade bine unui castel interesant. Pe vremuri a fost spital de psihiatrie, acesta a fost relocat începând cu anul 2007, iar în prezent castelul se află în proprietatea Consiliului Județean care are, desigur, planuri mari. Să vedem…

Câteva informații aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_B%C3%A9ldy_din_Jibou

De la castelul Béldy am găsit un al treilea castel în zonă, în satul Surduc, la 14 km. Este vorba de castelul Jósika, aflat pe malul Someșului și trebuie să fi fost un castel minunat, cu o panoramă frumoasă asupra râului și a văii acestuia.

Ca să ajungi al castel, trebuie să treci o cale ferată (Jibou-Baia Mare, cred), unde stai foarte mult după trenul (Săgeata) care întârzie în halta anterioară. Dar în cele din urmă a venit…

Din păcate castelul nu poate fi vizitat și nu poate fi nici măcar văzut, pentru că este ascuns în spatele unor acareturi probabil ale fostului SMA. Imaginea de mai sus este o captură de ecran de pe Google Maps, eu am reușit să-i văd doar acoperișul, dar un nene din sat, cu niște ochelari cât un fund de borcan (mi l-am amintit pe Grga Pitić din Pisica albă, pisica neagră), mi-a spus confidențial că pentru a mă angaja să vin luni.

Cea de-a doua imagine încearcă să surprindă ceea ce a fost capela castelului. Atât am putut vedea din Castelul Jósika din Surduc…

Câteva informații despre monument: https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_J%C3%B3sika_din_Surduc

Și câteva imagini: http://monumenteuitate.org/ro/monument/282/Surduc-Josika

Din cele ce-am citit și din imaginile văzute pare să fie un edificiu interesant, așa că nu pot decât să deplâng faptul că e ascuns nu numai în spatele unui gard fizic, ci și în spatele vegetației.

Și ultimul obiectiv al zilei a fost Grădina Zmeilor. Un surprinzător monument al naturii, pe raza satului Gâlgău Almașului, la 11 km de Jibou. Este vorba de niște formațiuni stâncoase (gresii) modelate de intemperii, soare, vânt, ploaie după chipul unor… zmei. O destinație simpatică, unde poți face o plimbare de o jumătate de oră – o oră prin pădure, admirând stâncile cele ciudate. Asta, desigur, dacă poți face abstracție de muzica dată foarte tare într-una din curțile din sat, în care cineva tocmai împlinea 40 de ani. Vorba ceea, Grădina Zmeilor e rezervație naturală.

Întoarcerea la Cluj prin Hida și Sânmihaiu Amlașului. De-acolo până la Nădășel am mers în paralel cu șantierul autostrăzii, care se vede de departe nu numai prin progresele spectaculoase făcute de anul trecut, ci și prin praful ridicat de zecile de camioane și buldozere. Este vorba de utilajele firmei românești UMB, care munceau de zor chiar dacă era sâmbătă la orele 20,00.

În concluzie, o excursie de vreo 200 km, nu departe, nu locuri senzaționale, dar foarte interesante.